Totodată, nu va mai oferi licențe noi pentru cazări de tip Airbnb și le va taxa suplimentar pe cele deja existente, în unele zone din Atena, pentru a combate turismul excesiv.
Prim-ministrul Kyriakos Mitsotakis a anunțat, la finalul unui târg de turism, că va impune o serie de restricții în ceea ce privește posibilitatea turiștilor de a închiria apartamente pe termen scurt, prin platforme precum Airbnb sau chiar Booking, după modelul din Spania. Timp de un an, nu va mai permite apariția de noi astfel de cazări în trei zone centrale din Atena, având în vedere că mulți turiști care vizitează insulele grecești preferă să rămână o noapte în capitală, atunci când vin cu avionul. De asemenea, va fi introdusă o taxă suplimentară pentru cei care dețin deja astfel de cazări. Totuși, mai mulți operatori din domeniu spun că măsura a fost stabilită în urma presiunii exercitate de marile lanțuri hoteliere, care consideră încheierile pe termen scurt o amenințare.
De asemenea, Mitsotakis a anunțat și o taxă de 20 de euro pe care turiștii de pe vasele de croazieră vor trebui să o plătească atunci când opresc în diverse porturi, precum cele din Santorini și Mykonos. Măsura vine în condițiile în care, în timpul lunilor de vară, mai multe nave, unele cu mii de vizitatori, acostează în fiecare zi în diverse destinații din țară.
Oficialul a argumentat că “deși turismul sprijină economia și crează locuri de muncă, acesta trebuie să aducă și o parte de beneficii sociale”. Rolul măsurilor este de a reduce turismul excesiv și de a proteja patrimoniul cultural și natural al țării. De altfel, recent, în țările mediteraneene, precum Spania, Italia și Grecia au crescut îngrijorările cu privire la daunele aduse comunităților locale și mediului înconjurător de creșterea numărului de vizitatori și de lipsa unor reglementări mai dure.
Totuși, operatorii din turism avertizează că restricțiile ar putea afecta acest sector crucial din punct de vedere economic, într-un moment în care Grecia este pe cale să raporteze un număr record de vizitatori în 2024. Economiștii estimează că turismul contribuie cu mai mult de 25% la produsul intern brut al Greciei.
Și proprietarii de nave au reacționat după anunțul făcut de premier, argumentând că turiștii de pe vasele de croazieră nu consumă la fel de multe resurse din orașele în care opresc, precum cei care stau acolo pe parcursul întregii vacanțe. Un reprezentat al Uniunii Proprietarilor de Nave de Croazieră din Grecia spune că mult mai util ar fi ca în fiecare oraș comunitățile locale să stabilească o limită în ceea ce privește numărul de vase care pot să acosteze într-un anumit interval de timp.
Din cauza temperaturilor extreme, va fi introdusă și o așa-numită “taxă de criză climatică”, care va fi percepută pentru sejururile din perioada aprilie-octombrie. Veniturile vor fi direcționate către îmbunătățirea infrastructurii în zonele turistice. Aceasta este, de asemenea, inspirată din modelul altor țări mediteraneene.
Ministrul grec al Turismului a declarat că “nu există turism excesiv în țară, ci doar supraconcentrarea vizitatorilor în anumite zone în perioadele de vârf”. Acesta a adăugat că țara trebuie să caute un echilibru între creșterea alimentată de turism, protejarea patrimoniului cultural și natural și asigurarea bunăstării locale, în condițiile în care turismul va continua să fie un motor important al economiei grecești.
În 2023, Grecia a primit un număr record de 36,1 milioane de vizitatori, iar în prima jumătate a anului 2024, sosirile de turiști au crescut cu 16%, ajungând la 11,6 milioane, potrivit Băncii Greciei. Anul acesta, țara ar putea ajunge la un număr record de vizitatori.
Surse: Financial Times, Reuters