Unul dintre frații Tate a susținut, în fața procurorilor care instrumentează dosarul de trafic de persoane și viol care îi vizează, că femeile care au dat declarații ca victime în acest dosar „sunt geloase” și ”nu au știut altceva decât să ceară bani pentru a merge la cumpărături”. Acesta mai susține că „femeile înțeleg să folosească sistemul judiciar pentru a pedepsi bărbații”
Unul dintre frații Tate a susținut, în fața procurorilor care instrumentează dosarul de trafic de persoane și viol care îi vizează, că femeile care au dat declarații ca victime în acest dosar „sunt geloase” și ”nu au știut altceva decât să ceară bani pentru a merge la cumpărături”. Acesta mai susține că „femeile înțeleg să folosească sistemul judiciar pentru a pedepsi bărbații”
„Femeile înțeleg să folosească sistemul judiciar pentru a pedepsi bărbații și eu consider că aceste declarații împotriva mea sunt date de aceste femei care sunt geloase care nu au știut altceva decât să îmi ceară bani pentru a merge la cumpărături”. Este afirmația făcută de unul dintre frații Tate în fața procurorilor care instrumentează dosarul în care Andrew și Tristan Tate și două complice ale lor sunt cercetați pentru constituire de grup infracțional organizat, trafic de persoane și viol.
Afirmația, prezentată de procurori instanței de judecată care a decis prelungirea arestării preventive pentru cei patru, este invocată în motivarea încheiată de Tribunalul București. Magistrații acestei instanțe rețin, cu referire la această afirmație, că ea a fost făcută „în contextul în care toate persoanele vătămate din prezenta cauză i-au cerut inculpatului ... atenție și afecțiune, solicitare care evident a fost condiționată de acest inculpat de realizarea de către victime a unor activități care să îi aducă tocmai acestuia venituri”, instanța subliniind că acesta este cazul ambilor frați Tate.
„Judecătorul are în vedere periculozitatea deosebită a inculpaților, capacitatea acestora de a identifica segmente de victime cu o vulnerabilitate crescută, în căutarea unor oportunități mai bune de viată, ca apoi să considere că vinovații sunt victimele care doresc îmbogățirea, nu traficanții care obțin profituri uriașe din exploatarea vulnerabilității materiale a acestora”, se mai arată în document
Printre motivele care au stat la baza deciziei de prelungire a arestului preventiv în cazul celor patru stau și cifrele legate de traficul de persoane, considerat sclavie modernă.
„Judecătorul de drepturi și libertăți are în vedere gravitatea ridicată a fenomenului de trafic de persoane, astfel că în fiecare zi, 24,9 milioane de victime sunt prinse în sclavia modernă. Traficul de persoane este o afacere foarte profitabilă, care aduce profituri estimate la 150 miliarde de dolari pentru traficanți. În același timp, aceasta continuă să fie și una dintre infracțiunile cu cele mai grave consecințe în planul umanitar, astfel că afirmația “ în spatele fiecărui număr se ascunde o viață, un suflet, un destin, iar ceea ce este peste zero deja este prea mult” își găsește cu prisosință locul într-un context în care acțiunile societăților umane moderne urmăresc 13 să-și specializeze resursele – politici, acțiuni sociale, profesioniști bine pregătiți etc. – pentru a oferi tuturor formelor de criminalitate organizată și, în particular, traficului de persoane, un răspuns necruțător, inteligent și adaptat, susceptibil de a reduce cât de mult numărul victimelor, de a diminua și controla cât de mult riscurile și vulnerabilitățile și de a pedepsi cât mai aspru un număr tot mai mare de traficanți”, mai notează Tribunalul București.
În condițiile în care apărătorii inculpaților au solicitat înlocuirea arestului preventiv cu cel la domiciliu, instanța consideră că ”la acest moment procesual nu apare ca fiind oportună o altă măsură preventivă, arestarea preventivă impunându-se cu necesitate pentru a preveni reiterarea comportamentului ilicit”.
„De aceea judecătorul nu poate reține apărarea inculpaților în sensul că urmărirea penală se poate desfășura cu inculpații în arest la domiciliu, din moment ce scopul pentru care măsura preventivă a fost dispusă nu a fost și nu este acela al împiedicării inculpaților de a influența probațiunea în cauză, ci al înlăturării pericolului concret pentru ordinea publică și împiedicării acestora de a relua comportamentul ilicit. În acest context, privarea temporară de libertate a inculpaților prin intermediul celei mai grave dintre măsurile preventive apare necesară pentru prevenirea reluării comportamentului ilicit. Este adevărat că, odată cu trecerea timpului, pericolul pe care lăsarea în libertate a inculpatului îl prezintă pentru ordinea publică se estompează (CEDO, Jiga împotriva României), dar inculpații sunt arestați preventiv de puțin timp, perioadă care satisface standardul CEDO, cu atât mai mult cu cât gravitatea faptelor este una deosebită”, mai arată instanța în documentul citat.
Sursa: Adevarul Zilei
