Președintele Confederației Naționale Sindicale „Cartel ALFA”, Bogdan Hossu, critică politica salarială a Guvernului și susține că argumentul potrivit căruia „nu sunt bani” nu justifică blocarea creșterilor salariale pentru angajații din sectoarele care înregistrează creșteri de productivitate și eficiență.
Într-o intervenție în exclusivitate la Realitatea PLUS, în care a vorbit despre protestele sindicale și despre dialogul cu autoritățile, Bogdan Hossu a afirmat că există soluții pentru identificarea resurselor financiare necesare, însă acestea trebuie căutate în economia națională și în modul în care sunt distribuite rezultatele economice.
„Evident că banii există în economiile noastre naționale”, a susținut liderul sindical, care a criticat ceea ce consideră a fi o mentalitate retrogradă a decidenților politici.
Potrivit lui Hossu, problema este că angajații din companii private sau cu capital de stat care își cresc productivitatea și eficiența nu beneficiază în mod corespunzător de rezultatele muncii lor.
„Avem companii private sau semi-private care, datorită muncii făcute de lucrătorii din domeniul respectiv, își cresc productivitatea, își cresc eficiența și scot mai mult profit”, a explicat acesta.
Sindicatele protestează la Ministerul Muncii. Cer creșterea salariului minim și deblocarea negocierilor colective
Liderul Cartel ALFA a atras atenția că, deși există un cadru legislativ care permite, pe baza unui memorandum, creșteri salariale menite să acopere cel puțin parțial efectele inflației, autoritățile ar fi ales să nu recompenseze angajații din sectoarele performante.
În opinia sa, o asemenea politică transmite un semnal negativ către angajați și poate duce la demotivarea muncii.
„Acest guvern a hotărât unilateral că nu trebuie să recompenseze lucrătorii din sectoarele care produc și trebuie lăsați la același nivel de salarizare ca și cei care nu au aceeași eficiență”, a declarat Bogdan Hossu.
Critici și în privința salariului minim
O altă problemă ridicată de liderul sindical este cea a salariului minim pe economie. Hossu susține că există presiuni pentru înghețarea acestuia, inclusiv pentru a rezolva anumite probleme generate de aplicarea noii legi a salarizării în sectorul bugetar.
Potrivit acestuia, menținerea salariului minim la un nivel scăzut ar reduce diferența dintre salariul minim garantat în plată și valoarea de referință prevăzută în legislația salarizării, de 4.000 de lei.
„Patronii din piață, ca să poată să-și rezolve problema neîncadrării la noua lege de salarizare pentru sectorul bugetar, doresc înghețarea salariului minim pe economie, ca să nu mai existe o diferență mai mare între salariul minim pe economie garantat în plată și valoarea de referință care este în lege la nivel de 4.000 de lei”, a explicat Hossu.
El consideră că o asemenea abordare ar putea perpetua situația în care funcțiile cu coeficienți mici din sectorul bugetar ajung să fie remunerate, în practică, la nivelul salariului minim.
„O politică stranie”, care poate frâna economia
Bogdan Hossu consideră că politicile de înghețare a veniturilor nu reprezintă o soluție pentru problemele economice ale României. Din contră, susține el, acestea pot afecta consumul, motivația angajaților și, în final, ritmul de dezvoltare economică.
„Este o politică stranie, care de fapt nu face decât să submineze dezvoltarea economică și să blocheze, de fapt, într-o formă indirectă, creșterea produsului intern brut”, a afirmat liderul Cartel ALFA.
În opinia sa, problema resurselor bugetare trebuie privită și prin prisma dimensiunii economiei românești. Un PIB mai mare ar genera, implicit, venituri bugetare mai mari și ar permite alocarea unor sume mai consistente pentru fondul de salarii din sectorul public, fără a afecta în aceeași măsură echilibrele bugetare.
„Ar fi fost destui bani dacă PIB-ul României era mult mai mare. În momentul respectiv, procentul pe care ni-l cere Uniunea Europeană ca garantare a stabilității și pentru fondul de salarii în sectorul bugetar ar fi avut valori mai mari în bani decât le are la ora actuală”, a susținut Bogdan Hossu.
Liderul sindical pledează, astfel, pentru o abordare în care creșterea economică și productivitatea să se reflecte și în veniturile angajaților, avertizând că blocarea salariilor poate avea efecte negative atât asupra pieței muncii, cât și asupra dezvoltării economice pe termen lung.
