Conform datelor HEPI, Bucureștiul se clasează pe primul loc în Europa ca preț al energiei electrice raportat la veniturile populației, cu un indice de 55,1 SPC, depășind media Uniunii Europene de aproape dublu.
Prețul final al energiei electrice pentru populație în București a fost de 24,3 cenți euro pe kilowatt-oră la începutul lunii septembrie 2026. Această valoare este sub media capitalelor din Uniunea Europeană, care s-a situat la 27,2 c€/kWh.
În termeni absoluți, consumatorii din România plătesc mai puțin decât cei din Bruxelles (41,3 c€/kWh), Berlin (39,6 c€/kWh) sau Dublin (38,7 c€/kWh). Totuși, tariful este de peste două ori mai mare decât cel din Budapesta (10,3 c€/kWh) sau Kiev (8,4 c€/kWh).
Clasamentul se inversează radical atunci când prețurile sunt ajustate la Standardul Puterii de Cumpărare (SPC), indicator care corelează tarifele cu veniturile și nivelul general al traiului. În acest calcul, Bucureștiul devine cea mai scumpă capitală din Europa pentru energia electrică rezidențială, înregistrând un indice de 55,1 SPC.
Media UE ajustată este de 29,6 SPC, iar Oslo consemnează cel mai mic nivel din continent, de 11,5 SPC. România depășește astfel toate celelalte state europene, inclusiv Roma (38,2 SPC), Berlin (35,5 SPC) și Madrid (31,6 SPC).
Bucureștiul a avansat cu 10 poziții în clasamentul costului real față de ierarhia exprimată în euro. Prin contrast, orașe precum Berna sau Copenhaga au devenit mai accesibile odată raportate la veniturile cetățenilor lor.
Spre deosebire de electricitate, tarifele la gaze naturale pentru consumatorii casnici din București se mențin la un nivel comparativ accesibil. La 1 septembrie 2026, prețul gazelor în capitala României a fost de 5,9 c€/kWh, adică la jumătate față de media UE de 11,9 c€/kWh.
Cel mai scump oraș european la gaze este Stockholm, cu un tarif de 34,8 c€/kWh, urmat de Amsterdam (21,2 c€/kWh) și Paris (15,7 c€/kWh). Tarife mai mici decât în București au fost consemnate doar în Luxemburg (5,4 c€/kWh), Bratislava (4,3 c€/kWh) și Budapesta (2,8 c€/kWh).
Chiar și ajustat la puterea de cumpărare, Bucureștiul se situează sub media UE pentru gaze. Populația din România beneficiază astfel de un tarif relativ stabil la această categorie de utilități, în timp ce orașe precum Stockholm sau Lisabona suportă costuri reale mult mai ridicate.
Analiza evidențiază un dezechilibru structural în profilul energetic al României: un cost extrem la electricitate raportat la venituri, dublat de un tarif scăzut la gaze. În aceeași perioadă, prețurile europene la gaze naturale au urcat la 87,20 euro pe megawatt-oră la începutul lunii octombrie, cel mai ridicat nivel din ultimii aproape patru ani.
