Motivarea Curții Constituționale a României (CCR) privind noua Lege a Integrității, care deschide cale liberă încetării mandatului primarului Timișoarei, Dominic Fritz, stârnește reacții dure în mediul juridic. Fostul judecător și membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Toni Neacșu, critică vehement raționamentul majorității CCR, calificându-l drept o „enormă gafă” care aduce o atingere gravă stabilității mandatelor elective și suveranității votului.
Miza din motivarea CCR: Schimbarea normelor în timpul mandatului
Reacția fostului magistrat vine după ce CCR a susținut în motivarea Deciziei nr. 883/2026 că încetarea de drept a mandatului nu reprezintă o nouă sancțiune aplicată retroactiv persoanei, ci doar încheierea unui „mandat viciat” de o incompatibilitate definitiv constatată.
Citește și: Planul lui Dominic Fritz pentru a nu-și pierde puterea. Jocul este făcut
Toni Neacșu contestă frontal acest raționament, arătând că decizia Curții nu va stinge controversa publică și juridică, ci o va alimenta.
„Motivarea Curţii Constituționale pe amendamentul Dominic Fritz e mult mai neconvingătoare și stângace decât mă așteptam. (...) Practic, pentru a înlătura retroactivitatea noii sancțiuni, care era cam evidentă, CCR afirmă că legiuitorul poate reglementa oricând cauze noi de încetare a mandatelor aleșilor (primari, consilieri, deputați, senatori), chiar dacă acestea nu existau la momentul alegerii lor”, a explicat fostul judecător CSM.
Precedentul din 2007: Cum contrazice CCR propria jurisprudență
Pentru a-și susține poziția, fostul membru CSM a invocat Decizia CCR nr. 61 din 18 ianuarie 2007, care stabilea un standard clar de protecție a votului și a mandatelor obținute prin alegeri:
Principiul din 2007: „În condiţiile în care legea îşi propune să modifice statutul dobândit la data începerii mandatului, prin instituirea unui caz nou de încetare a acestuia, legea devine retroactivă.”
Protecția Articolului 15 alin. (2) din Constituție: „Aşadar, este neconstituţional (...) ca printr-o normă legală să fie sancţionat un comportament manifestat anterior intrării în vigoare a acelei norme.”
Potrivit juristului, prin noua interpretare din 2026, majoritatea din CCR a creat un pericol uriaș: posibilitatea ca Parlamentul să reevalueze oricând criteriile deontologice sau legale și să întrerupă intempestiv mandatele aleșilor locali și ai parlamentarilor pe baza unor fapte săvârșite înainte ca legea să le condamne explicit.
