Mariana Ioniță a fost schimbată de la conducerea Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), iar în locul său director general a fost numit Cristian Pistol, fost director în companie și, mai recent, consilier al premierului Florin Cîțu. La șefia Consiliului de Administrație a fost numit Bogdan Pascu, fost deputat în partidul Umanist, partidul lui Dan Voiculescu, și fost președinte al Fundației Umaniste „Dan Voiculescu”. Pascu a mai fost consilier de stat în cabinetul Dăncilă.
În locul lui Ioniță la șefia CNAIR de pe 29 septembrie va fi director general Cristian Pistol, fost director în cadrul CNAIR, recent numit chiar consilier al premierului Cîțu pe infrastructură.
Debarcarea lui Ioniță de la CNAIR vine la scurt timp după ce Consiliul de Administrație al Companiei a fost schimbat complet, la doar câteva zile după ce ministrul Cătălin Drulă și-a dat demisia. La șefia CA-ului CNAIR atunci a fost numit tocmai Cristian Pistol, fost director de Implementare Proiecte. Pistol a devenit în august consilier al premierului Florin Cîțu pe probleme de infrastructură.
Bogdan Pascu, apropiat de Dan Voiculescu și consilier de stat în cabinetul Dăncilă, numit la șefia CA CNAIR
Acum, în locul lui Pistol la șefia CA-ului CNAIR a fost numit Bogdan Pascu, fost consilier de stat în cadrul cancelariei cabinetului Dăncilă. Pascu fusese numit atunci șef al Departamentului pentru dezvoltare, promovare şi monitorizare proiecte de investiţii în infrastructură înființat de Viorica Dăncilă. Bogdan Pascu a fost și director general la firma de proiectare Consitrans, firmă ce are mai multe contracte în derulare chiar cu CNAIR.
Bogdan Pascu a fost deputat PUR, Partidul Umanist din România, partidul înființat de Dan Voiculescu, în legislatura 2004-2008. Tot atunci Pascu a fost ministru în cabinetul lui Călin Popescu Tăriceanu.
Conform CV-ului de pe site-ul Camerei Deputaților, Bogdan Pascu a fost și președinte al fundației Umaniste „Dan Voiculescu”.
La bază inginer mecanic, Pascu a absolvit studii postuniversitare la ASE și un MBA în anii 1999-2000 cu specializarea finanțe.
Mariana Ioniță, 19 luni la șefia CNAIR, păstrată și pe timpul mandatului lui Cătălin Drulă la Transporturi
După înlocuirea de la șefia CNAIR, Ioniță se va întoarce Director la Direcția Reglementari Tehnice și Autorizații de Construire din Ministerul Transporturilor.
Mariana Ioniță a fost numit director general în februarie 2020, pe vremea Guvernului condus de Ludovic Orban. În mandatul ei numeroase lucrări au fost deblocate, iar implementarea unor proiecte a fost accelerată. În același timp, instituția a evoluat mult pe partea de transparență, dar și deschidere față de asociațiile din societatea civilă. La schimbarea guvernelor Ioniță a fost păstrată în funcție și pe perioada mandatului lui Cătălin Drulă la Transporturi.
În timpul mandatului Marianei Ioniță au fost inaugurați 60 de kilometri de autostradă în 2020, iar în 2021 rămân cu șanse de deschidere alți circa 78 de kilometri de autostradă sau drum expres.
În același timp, au fost demarate lucrări pe noi șantiere importante de autostradă sau drum expres: A1 Sibiu Pitești, Lotul 1 (13 km) și Lotul 5 (30km), circa 42 de km de autostradă din A3 de la Nădășelu la Poarta Sălajului, 32 de kilometri din DX12 (Lotul 3), circa 50 de kilometri din Autostrada de Centură a Capitalei A0 Sud, drumul expres Brăila – Galați (10km) sau drumul expres de legătură cu Vama Giurgiu (5km).
Totodată, în mandatul lui Ioniță la CNAIR s-au deblocat unele proiecte importante cum ar fi drumurile de legătură ale Podului peste Dunăre de la Brăila (fără de care Podul ar fi rămas un „muzeu”), tronsonul lipsă cu tuneluri de pe A1 Lugoj – Deva, pasajul de la Domnești sau tronsonul de autostradă Chețani – Câmpia Turzii.
Pe partea de proiecte noi demarate amintim: Autostrada „Unirii” A8 Tg. Neamț – Iași, Autostrada „Moldovei” A7, proiectarea autostrăzii A3 Ploiești – Comarnic – Brașov, contractarea majorității tronsoanelor de pe Autostrada de Centură A0 Nord a Capitalei, studii de fezabilitate și proiectare pe mai multe drumuri expres sau de mare viteză (București – Alexandria, Craiova – Tg. Jiu, Brăila – Tulcea – Constanța, Bucureștri – Târgoviște ș.a.)
În același timp, unele proiecte nu s-au desfășurat conform așteptărilor: majoritatea tronsoanelor din Autostrada „Moldovei” A7 încă nu au fost scoase la licitație, deși ele erau promise încă din primăvară, Studiul de Fezabilitate pentru Autostrada „Unirii” A8 Tg. Mureș – Tg. Neamț nu a fost încă recepționat de către CNAIR, iar secțiunile montane ale autostrăzii A1 Sibiu – Pitești tot nu au fost contractate încă, după licitații prelungite și contestații peste contestații.