Secretarul general al ONU Antonio Guterres a denunţat, miercuri, „un afront adus conştiinţei noastre colective” provocată în urmă cu un an de invazia rusă a Ucrainei, în deschiderea Adunării Generale la care Kievul şi aliaţii săi speră la un sprijin masiv pentru o rezoluţie care cere o pace „justă şi durabilă”, scrie AFP.
„Primul an de la invazia Ucrainei de către Rusia reprezintă o piatră de hotar întunecată pentru poporul ucrainean şi pentru comunitatea internaţională. Această invazie este un afront la adresa conştiinţei noastre colective”, a spus Antonio Guterres.
„Eventualele consecinţe ale escaladării conflictului sunt un pericol clar şi deja există”, a lansat el, referindu-se la riscurile legate de „ameninţările implicite” ale utilizării armelor nucleare şi activităţile militare „iresponsabile” din jurul centralelor nucleare.
După două zile de discursuri, Adunarea Generală este aşteptată să voteze joi o rezoluţie care „subliniază necesitatea realizării, cât mai curând posibil, a unei păci cuprinzătoare, juste şi de durată în Ucraina, în conformitate cu principiile Cartei Naţiunile Unite”.
La fel ca rezoluţiile anterioare, toate neobligatorii, textul reafirmă „ataşamentul” faţă de „integritatea teritorială a Ucrainei”, „cere” retragerea imediată a forţelor ruse şi solicită „încetarea ostilităţilor”. Nu se referă însă la planul de pace în zece puncte prezentat în noiembrie de preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski.
Ucraina a renunţat la acesta pentru a încerca să obţină cât mai multe voturi joi seară, potrivit unor surse diplomatice. Cel puţin la fel de mult ca în octombrie, când 143 de ţări au votat pentru rezoluţia de condamnare a anexării mai multor teritorii ucrainene de către Rusia.
„Am ajuns la un text care încearcă cu adevărat să unească comunitatea internaţională, să fie cât mai coerent şi pozitiv”, a comentat un diplomat european.
La un an de la invadarea Ucrainei, va fi şi un mesaj prin care va spune Rusiei că „nu poate să-şi atingă obiectivele prin forţă”, a adăugat el, sperând că, dacă Moscova „se simte cu adevărat izolată, la un moment dat presiunea va fi prea mare pentru a rezista”.
Dar preşedintele rus Vladimir Putin a promis marţi că îşi va continua „metodic” ofensiva în Ucraina, într-un discurs cu retorică anti-occidentală care a amintit de epoca Războiului Rece.
Susţinerea păcii în Ucraina „nu înseamnă a alege între Statele Unite şi Rusia”, ci „apărarea Cartei” ONU, a răspuns ambasadorul american la ONU Linda Thomas-Greenfield, în timp ce unele ţări din Sud îşi exprimă o anumită oboseală faţă de atitudinea Nordului concentrată asupra acestui război.
În acest context, China, care la fel ca India s-a abţinut la voturile ONU privind Ucraina, a indicat că doreşte să prezinte o propunere pentru găsirea unei „soluţii politice” la război. O viziune expusă Rusiei miercuri de şeful diplomaţiei chineze, potrivit Moscovei.
Rezoluţia analizată miercuri şi joi la Adunarea Generală solicită, pe de altă parte, să se „instituie proceduri” la nivel naţional sau internaţional pentru ca autorii infracţiunilor săvârşite în Ucraina să „răspundă pentru faptele lor”.
Dar nu se referă în mod specific la un tribunal special cerut de Kiev pentru a-i judeca pe cei responsabili de agresiunea rusă. În timp ce o rezoluţie în acest sens ar putea fi prezentată mai târziu în cursul anului, prima doamnă a Ucrainei Olena Zelenska a pledat din nou miercuri pentru crearea acesteia.
„Nu suntem singurii care au nevoie de ea, este pentru toată lumea. Pentru ca asta să nu se mai întâmple”, a spus ea într-un mesaj video difuzat la un eveniment special despre încălcările dreptului omului în Ucraina, la sediul Naţiunilor Unite din New York.
Cele trei rezoluţii legate de agresiunea Rusiei votate de Adunarea Generală timp de un an au primit între 140 şi 143 de voturi pentru, cinci ţări votând sistematic împotrivă (Rusia, Belarus, Siria, Coreea de Nord şi Eritreea) şi mai puţin de 40 s-au abţinut.
Sursa: Adevarul Zilei