Pilda zilei
Cele trei cuvinte
Odată, un călugăr pios, care dorea să-şi îmbunătăţească necontenit viaţa duhovnicească, căzu în adâncă rugăciune şi ceru lui Dumnezeu să-i dea cuvânt de poruncă:
– Doamne, spune-mi ce trebuie să fac, pentru a-Ţi împlini mai desăvârşit voia?
Avu atunci călugărul o vedenie în vis, aşa. Văzu pe peretele chiliei lui în lumină de aur aceste trei cuvinte:
Crede, împlineşte, foloseşte.
A doua zi, călugărul stătu la cugetare asupra acestor trei cuvinte prin care Dumnezeu îi răspundea la chemare.
Dar nu putea înţelege totul.
Atunci, în altă noapte, glasul lui Dumnezeu se făcu auzit duhului călugărului.
Zise aşa: Crede tot ceea ce ţi-am făcut cunoscut, împlineşte toate poruncile ce ţi-am dat şi foloseşte toate mijloacele de sfinţire pe care le-am statornicit pentru mântuirea ta.
Şi de-atunci, călugărul acela duse o viaţă intru totul plăcută lui Dumnezeu.
Tradiții și obiceiuri
*Înainte de Duminica Lăsatului sec de carne, creștinii-ortodocși serbează praznicul Moșilor de iarnă. Se spune din bătrâni că în aceasta zi sunt pomeniți, în special, oamenii care nu au avut parte de slujbe rânduite la înmormântare. Bătrânii de altădată spuneau că în Sâmbăta morților cerul se deschide, iar morţii se uită să vadă dacă au primit ceva de pe „astă lume”.
*Exista credința că nu-i bine să începi nimic, nici lucru, nici drum sâmbăta. Ci, îndată ce te scoli, trebuie să-ţi faci cruce, „căci dracii toată săptămâna rod lanţurile diavolului”, iar sâmbăta doar într-o cruce se mai ţin.
* La sate, ziua Moșilor era ținută în special de femei. Femeile nu torceau întreaga zi pentru a nu li „se întoarce pomana”, adică să nu fie primită şi pentru a se asigura întregii familii sănătate şi vigoare peste an.
*Bătrânii de altădată spuneau despre Sâmbăta Moșilor că: „Sufletele răposaților sunt pe această lume şi li se dă mâncare de pomană. Credințele strămoșești ne amintesc că răposații întru Domnul mănâncă şi se satură bine din aburul fierturilor date de pomană, să le ajungă pentru un an întreg”. Se pare că pomana din această zi trebuie să conțină musai ceva „aburind”, și nu bucate reci, pentru ca esența mâncării să ajungă până la Cer, unde se odihnesc sufletele celor plecați dintre cei vii. În această zi, plasată în pragul izbânzii Luminii Soarelui asupra întunericului iernii, se dau de pomană lumânări aprinse. Se credea că lumina lor luminează drumul în viaţă şi dincolo de ea, fără a se sfârşi vreodată.
*Măcinicii în calendarul ortodox ziua de 9 martie marchează o sărbătoare însemnată, respectiv praznicul Sfinților patruzeci de mucenici. Este o zi deosebită, o sărbătoare religioasă și, deopotrivă, o sărbătoare a bucuriei.
*În povestirile bătrânilor, patruzeci de sfinți au fost patruzeci de ficiori. Aceștia, petrecând la un chef, la o veselie, s-au făcut toți patruzeci frați, adică prieteni. Acesta ar motivul pentru care în această zi se beau patruzeci de pahare de vin și se dau de pomană patruzeci de colaci. Se zicea că atât vin cât bea cineva la mucenici, atâta sânge va adăuga peste an, de aceea se credea că e bine ca fiecare să bea în acea zi câte patruzeci de pahare cu vin. E bine ca fiecare să bea sau să dea de pomană patruzeci de pahare de vin sau de rachiu. Se spune că la fiecare pahar se felicită unii pe alții, de aceea acestei sărbători i se mai zice și Dragostițele. Tradiția ne amintește faptul că, bărbații trebuie să bea în ziua de mucenici 40 de pahare cu vin.
*În credința populară, de ziua Mucenicilor se încheie Zilele babelor, zilele capricioase ale îngemănării iernii cu primăvara, lăsând loc zilelor moșilor, zile calde. De aceea, în aceasta zi se fac numeroase ritualuri de alungare a gerului, cum ar fi: lovirea pământului cu bâte sau maiuri, rostind descântece ca să iasă căldura și să intre gerul sau jocul copiilor peste foc.
*Se spune că de Măcinic, femeile se uită prin sită, pentru a-și vedea copiii morți, veniți la focuri să se încălzească. În ziua de patruzeci de Mucenici, căldura rugăciunilor acestora fac să răsară ierburile și grânele. În această zi vin cocostârcii și berzele după cum era prevăzut în Gromovnic. Se serbează pentru marea dragoste ce au scăpat de iarnă și au pus mâna pe primăvară. Ca și cu alte ocazii și sărbători, și în ziua Mucenicilor se aprindeau și se aprind și astăzi, focuri. Acestea aveau rolul magic de a alunga gerul care mai bântuia prin satele muntenești. Se spunea că în această zi, căldura iese din pământ de la o adâncime de nouă stânjeni.
Sursa: Realitatea Spirituala