Prețul motorinei ar putea depăși pragul de 10 lei pe litru în România în perioada următoare și ar putea rămâne la un nivel ridicat pe tot parcursul anului, chiar și în scenariul optimist în care conflictul din Orientul Mijlociu s-ar încheia rapid, arată o analiză realizată de Asociația Energia Inteligentă, organizație condusă de Dumitru Chisăliță.
Potrivit autorilor analizei, strategia actuală a statului, bazată pe așteptarea autoreglării pieței, riscă să genereze efecte economice mai grave decât beneficiile fiscale pe termen scurt, în special în sectoare-cheie precum agricultura, transporturile și construcțiile.
Motorina ar putea depăși 10 lei/litru chiar și în scenariul optimist
„Chiar dacă s-ar opri războiul și prețul țițeiului ar scădea creșterea de preț la pompă nu s-ar opri. Prețul motorinei ar crește continuu înca minim 3 săptămâni, depășind prețul psihologic de 10 lei pe litru. Scăderea prețului petrolului ar determina o posibilă reducere treptată a prețului la pompă la motorină, până la sfârșitul anului 2026, dar fără să coboare sub un nivel de 9 lei/l”, se arată în analiza Asociației Energiei Inteligente.
Analiza arată că, în absența unei intervenții, chiar și o scădere a prețurilor internaționale nu s-ar reflecta imediat la pompă, iar motorina ar rămâne semnificativ mai scumpă decât în 2025. Explicația ține de structura prețului final, în care taxele au o pondere majoră. Doar o treime din preț este reprezentată de costul efectiv al petrolului și rafinării, în timp ce accizele și TVA-ul depășesc jumătate din valoarea finală.
Agricultura, primul sector lovit
Creșterea prețului motorinei vine într-un moment critic pentru agricultură, când cererea de combustibil crește puternic odată cu lucrările de primăvară.
„Un fermier nu poate amâna lucrările agricole până când motorina devine mai ieftină. Dacă lucrările nu sunt efectuate la timp, sezonul agricol este compromis.”. În România, consumul anual de motorină în agricultură ajunge la 1,5–2 miliarde de litri, iar costurile totale pot depăși 15–18 miliarde de lei la un preț mediu de 9,5 lei/litru. În aceste condiții, există riscul reducerii suprafețelor cultivate sau al diminuării lucrărilor agricole, ceea ce ar duce inevitabil la scăderea producției.
Efecte în lanț în toată economia
Impactul nu se limitează la agricultură. Motorina este esențială pentru transporturi, logistică și industrie, iar creșterea prețurilor are un efect multiplicator. Costurile de transport cresc, prețurile alimentelor urcă, iar proiectele de construcții devin mai scumpe. Într-un context deja marcat de inflație, acest mecanism poate duce la scumpiri suplimentare de 5–10% pentru diverse bunuri și servicii.
Statul câștigă pe termen scurt, dar pierde pe termen lung
Analiza atrage atenția că statul este unul dintre principalii beneficiari ai creșterii prețurilor, prin majorarea veniturilor din TVA.
„Din punct de vedere economic însă, este o iluzie. Beneficiul fiscal pe termen scurt este depășit de pierderile economice pe termen mediu. Dacă producția agricolă scade din cauza costurilor ridicate cu combustibilul, pierderile pot depăși 1–1,5 miliarde de euro.”
Potrivit estimărilor, diferența de TVA generată de scumpirea motorinei ar putea aduce la buget aproximativ 500 de milioane de euro în plus în 2026, însă pierderile din economie ar putea fi mult mai mari.
Soluții ignorate de autorități
Autorii analizei subliniază că, în alte state europene, guvernele au intervenit temporar în situații similare, prin reducerea accizelor, scheme de compensare sau limitarea marjelor comerciale.
„Strategia de a aștepta ca piața să se autoregleze poate funcționa pentru produse obișnuite. Pentru un combustibil care influențează direct agricultura, transportul și inflația, această abordare este însă riscantă. Dacă această situație persistă, consecințele vor fi vizibile nu doar la pompă, ci și în câmp, în lanțurile logistice și, în cele din urmă, în prețurile pe care consumatorii le plătesc pentru alimente și servicii. Iar atunci când costurile reale ale acestei inacțiuni vor deveni evidente, câștigul fiscal aparent de câteva sute de milioane de euro va părea, retrospectiv, o economie falsă”, se mai arată în comunicatul transmis.