Decizia vine după luni de tensiuni administrative, un proces deschis în instanță și mai multe poziții oficiale contradictorii între instituțiile implicate.
Cerere oficială și invocarea legii împotriva simbolurilor extremiste
La începutul acestui an, Asociația pentru Prevenirea și Combaterea Antisemitismului și Legionarismului din Arad a transmis o solicitare oficială către Primăria Municipiului Iași și Consiliul Local, cerând eliminarea bustului din spațiul public.
Argumentul principal a fost legat de noile prevederi legislative, cunoscute informal sub numele de „Legea Vexler”, care interzic menținerea în spațiul public a monumentelor dedicate persoanelor asociate cu organizații fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe.
Conform acestor reglementări, astfel de reprezentări pot fi păstrate doar în spații muzeale, unde pot fi contextualizate istoric.
Tăcerea Primăriei și deschiderea unui proces
În lipsa unui răspuns în termenul legal din partea administrației locale, asociația a decis să acționeze în instanță la jumătatea lunii trecute, deschizând un proces cu obiectul „refuz soluționare cerere”, scrie Ziarul de Iași.
Potrivit președintelui organizației, cazul este deja pe rol, motiv pentru care acesta a refuzat să ofere declarații suplimentare.
În paralel, surse apropiate situației susțin că bustul ar fi fost mutat din amplasamentul său inițial în urmă cu aproximativ două săptămâni, fără o comunicare publică detaliată.
Poziția Prefecturii: mutare în muzeu și contextualizare istorică
Prefectura Iași a transmis, într-un răspuns din ianuarie 2026, că susține aplicarea legislației și că a inițiat un dialog instituțional pentru relocarea bustului într-un spațiu muzeal.
Instituția a precizat că această variantă ar permite o abordare critică și documentată a personalității lui Octavian Goga, care a avut atât un rol important în cultura română, cât și o activitate politică controversată.
Totodată, Prefectura a subliniat că procesul de reamplasare trebuie să respecte recomandările International Holocaust Remembrance Alliance (IHRA), cu accent pe educație, prevenirea negării Holocaustului și dezvoltarea gândirii critice.
Dispariția plăcuței și reacțiile anterioare
Înainte de mutarea bustului, a fost semnalată dispariția unei plăcuțe amplasate pe soclu, care menționa explicit caracterul problematic al activității politice a lui Goga.
Plăcuța fusese instalată ulterior inaugurării monumentului din 2021, după reacții critice venite din partea Institutului Național pentru Studierea Holocaustului în România „Elie Wiesel”, care a atras atenția asupra politicilor adoptate de Goga în perioada interbelică.
La inaugurarea din 1 aprilie 2021, primarul Mihai Chirica declara că accentul este pus pe dimensiunea culturală a poetului, nu pe activitatea sa politică, afirmând că acesta nu trebuie judecat exclusiv prin prisma funcției publice.
Monumentul fusese amplasat la inițiativa Ateneului Național din Iași, instituție aflată în subordinea municipalității.
Reacții întârziate și lipsa de comunicare oficială
În contextul dispariției bustului și al litigiului aflat în desfășurare, au fost transmise solicitări de informații către Primăria Iași. Până la aproape 30 de zile de la momentul adresării întrebărilor, instituția nu a oferit un răspuns oficial.
Controversele istorice legate de Octavian Goga
Octavian Goga rămâne o figură puternic disputată în istoria României.
În perioada mandatului său de prim-ministru (1937–1938), acesta a promovat măsuri legislative care au afectat comunitatea evreiască, inclusiv retragerea cetățeniei pentru peste 225.000 de persoane, fiind considerat primul act legislativ antisemit din România modernă.
De asemenea, sunt menționate în surse istorice planuri și declarații controversate privind relocarea populației evreiești, inclusiv ideea deportării în Madagascar.
Potrivit istoricului Ilarion Țiu, există relatări conform cărora Goga ar fi fost înmormântat cu simboluri naziste, conform propriei dorințe.
