Aproximativ 27,5% dintre cetățenii Uniunii Europene cu vârsta de peste 16 ani nu și-au putut permite în 2025 o săptămână de vacanță pe an departe de casă, potrivit datelor publicate joi de Oficiul European de Statistică (Eurostat). Statisticile arată o ușoară deteriorare față de anul precedent, dar și o îmbunătățire semnificativă comparativ cu situația de acum zece ani.
În 2025, ponderea persoanelor din UE care nu își permit o vacanță anuală de o săptămână a ajuns la 27,5%, în creștere cu 0,5 puncte procentuale față de 2024. Chiar dacă evoluția recentă este negativă, nivelul actual rămâne considerabil mai redus decât cel din 2015, când 35,2% dintre europeni se aflau în această situație.
Datele sugerează că, pe termen lung, accesul la vacanțe s-a îmbunătățit în majoritatea statelor membre, însă presiunile economice din ultimii ani continuă să afecteze o parte importantă a populației.
România, cea mai afectată țară din Uniunea Europeană
România înregistrează de departe cea mai ridicată proporție de persoane care nu își permit o săptămână de vacanță anuală departe de casă. 61,4% dintre românii cu vârsta de peste 16 ani au declarat că nu își permit această cheltuială.
Țara este urmată de:
-
Grecia – 46,6%
-
Bulgaria – 39,1%
-
Ungaria – 39,1%
Faptul că peste șase din zece români nu își permit o vacanță evidențiază diferențele importante de venituri și de nivel de trai dintre România și statele mai dezvoltate ale Uniunii Europene.
Țările cu cel mai bun acces la vacanțe
La polul opus se află statele cu cele mai mici ponderi ale populației aflate în imposibilitatea de a pleca în vacanță. Cele mai bune rezultate au fost înregistrate în:
-
Luxemburg – 10,6%
-
Suedia – 12,4%
-
Țările de Jos – 12,8%
În aceste țări, aproximativ unul din zece locuitori declară că nu își poate permite o vacanță de o săptămână, ceea ce reflectă niveluri mai ridicate ale veniturilor și o protecție socială mai puternică.
Diferențele dintre estul și vestul Europei rămân mari
Comparația dintre statele membre scoate în evidență un decalaj persistent între Europa de Est și cea de Vest. România are o pondere de aproape șase ori mai mare decât Luxemburgul, iar diferența față de Suedia și Țările de Jos depășește 48 de puncte procentuale.
Aceste discrepanțe sunt influențate de mai mulți factori, printre care:
-
nivelul salariilor și al pensiilor;
-
costul vieții;
-
gradul de ocupare a forței de muncă;
-
economiile disponibile ale gospodăriilor;
-
politicile sociale și fiscale.
Vacanța, un indicator al bunăstării
Eurostat utilizează posibilitatea de a-ți permite o săptămână de vacanță departe de casă ca indicator al bunăstării materiale și al incluziunii sociale. Lipsa resurselor pentru o astfel de cheltuială poate indica dificultăți financiare mai ample și un risc mai ridicat de excluziune socială.
Pentru multe familii, vacanța nu reprezintă doar o activitate de recreere, ci și o oportunitate de odihnă, recuperare și participare la viața socială.
Ce arată evoluția pe termen lung
Deși procentul european a crescut ușor în 2025, scăderea de 7,7 puncte procentuale față de 2015 arată că, în ansamblu, situația s-a îmbunătățit în ultimul deceniu. Totuși, ritmul progresului este inegal între statele membre, iar România continuă să se confrunte cu una dintre cele mai ridicate forme de privare materială din Uniunea Europeană.
Concluzie
Datele Eurostat arată că mai mult de un sfert dintre europeni nu își permit încă o vacanță anuală de o săptămână departe de casă. România se află pe primul loc în Uniunea Europeană la acest capitol, cu 61,4% din populație afectată, în timp ce Luxemburg, Suedia și Țările de Jos înregistrează cele mai reduse valori. Statisticile evidențiază atât progresele realizate în ultimul deceniu, cât și diferențele majore de nivel de trai dintre statele membre ale Uniunii Europene.