Moscova nu poate împiedica Ucraina să devină membră NATO, a declarat joi şeful alianţei militare, Jens Stoltenberg, în timp ce diviziunile dintre aliaţi cu privire la viteza de aderare a Kievului au devenit evidente cu doar câteva săptămâni înainte de summitul decisiv de la mijlocul lunii iulie de la Vilnius, relatează Reuters.
„Toţi aliaţii sunt de acord că Moscova nu are drept de veto în ceea ce priveşte extinderea NATO”, a declarat Stoltenberg reporterilor, în timp ce miniştrii de externe ai NATO s-au reunit la Oslo, încercând să risipească orice semn de discordie înaintea summitului.
„Ne mişcăm, aliaţii sunt de acord ca Ucraina să devină membru”, a adăugat Stoltenberg.
NATO a convenit în 2008, la summitul de la Bucureşti, că Ucraina va adera în cele din urmă la alianţă, dar liderii s-au oprit până în prezent să ia măsuri concrete în acest sens, cum ar fi oferirea unui plan de acţiune pentru aderare Kievului, care ar stabili un calendar pentru apropierea Ucrainei de pactul militar.
La summitul de la Vilnius, liderii NATO vor să trimită Ucrainei un mesaj puternic de sprijin. Dar, cu doar şase săptămâni înainte de final, se intensifică presiunea pentru ca aliaţii să găsească un teren comun cu privire la ce anume să ofere Ucrainei. În timp ce Kievul şi cei mai apropiaţi aliaţi ai săi din Europa de Est solicită măsuri concrete pentru a aduce Ucraina mai aproape de aderare, guvernele occidentale, cum ar fi Statele Unite şi Germania, se feresc de orice mişcare care ar putea duce alianţa mai aproape de un război cu Rusia.
Ministrul lituanian de externe Gabrielius Landsbergis a subliniat că Ucraina s-a confruntat deja cu două invazii în timp ce aşteaptă un răspuns din partea NATO de 14 ani. „Este timpul să ne aşezăm efectiv la masă şi să găsim un răspuns foarte concret cu privire la modul în care Ucraina se va apropia de NATO şi când va deveni membră a alianţei”, a declarat el.
Apelul său a fost reluat de omologul său estonian, care a îndemnat aliaţii să ofere Kievului o cale clară de intrare în NATO şi să îi ofere garanţii puternice de securitate după război, pentru a nu lăsa „zone gri” pe care Rusia să le exploateze. „Ucraina trebuie să primească o cale clară şi să i se indice următorii paşi cu privire la modul în care să intre în NATO”, a declarat ministrul estonian de externe Margus Tsahkna.
Stoltenberg a cerut, de asemenea, un cadru de garanţii de securitate pentru Kiev, menit să împiedice Rusia să întreprindă din nou acţiuni militare împotriva ţării.
Alţi aliaţi, precum Germania şi Luxemburg, au subliniat riscurile în cazul în care NATO se grăbeşte să permită aderarea Kievului. „Politica uşilor deschise a NATO rămâne în vigoare, dar, în acelaşi timp, este clar că nu putem vorbi despre acceptarea de noi membri (care se află) în mijlocul unui război”, a declarat ministrul german de externe Annalena Baerbock.
Luxemburghezul Jean Asselborn a avertizat că, potrivit clauzei de asistenţă reciprocă a NATO, alianţa va intra în război cu Rusia dacă va accepta Ucraina ca membru în timp ce luptele continuă.
Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, vorbind la reuniunea a peste 40 de lideri europeni care are loc joi în Moldova, a reiterat dorinţa Kievului de a adera la NATO.
„Anul acesta este pentru decizii”, a spus Zelenski, vorbind în engleză. „În vară, la Vilnius, la summitul NATO, este nevoie de o invitaţie clară din partea membrilor alianţei adresată Ucrainei şi sunt necesare garanţii de securitate pe calea aderării la NATO”, a subliniat liderul de la Kiev. Zelenski este conştient pe de altă parte că speranţele Ucrainei în cadrul NATO se bazează pe „unitatea întregii alianţe”.
„Lucrăm la acest lucru”, a adăugat el.
De asemenea, el a declarat că Ucraina lucrează la organizarea unui summit pentru a discuta parametrii de încheiere a războiului, dar nu a fost stabilită încă o dată, deoarece Kievul doreşte să aducă cât mai multe ţări la masă.
Sursa: Adevarul Zilei