Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO: Ţările Alianţei vor trebui să-şi sporească stocurile militare

0
134

NATO intenţionează să îşi mărească stocurile de muniţie, care se epuizează din cauza războiului din Ucraina, a declarat luni secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, într-o conferinţă de presă susţinută la Bruxelles cu o zi înainte de o reuniune a miniştrilor apărării din Alianţă.

„Războiul din Ucraina consumă o cantitate enormă de muniţie (…) Acest lucru pune sub presiune industriile noastre de apărare. (…) Aşa că trebuie să accelerăm producţia şi să investim în capacităţile noastre de producţie”, a spus Jens Stoltenberg, citat de Reuters.

„NATO este alături de Ucraina atâta timp cât va fi nevoie”, a adăugat el.

Ritmul livrărilor către Ucraina, unde trupele de la Kiev trag până la 10.000 de obuze de artilerie zilnic, a secătuit stocurile occidentale şi a expus lipsurile în ceea ce priveşte eficienţa, viteza şi forţa  lanţurilor de aprovizionare. Chiar şi înainte de invazia Rusiei în Ucraina, la 24 februarie anul trecut, multe ţări NATO nu au reuşit să-şi atingă ţintele de stoc ale Alianţei, deoarece oficialii considerau că războaiele clasice, de uzură, cu lupte de artilerie la scară largă, sunt de domeniul trecutului, menţionează Reuters.

De aceeea, este de aşteptat ca NATO să le ceară membrilor săi să îşi mărească stocurile de muniţie, care au fost grav diminuate de războiul din Ucraina.

„Dacă Europa ar trebui să lupte cu Rusia, unele ţări ar rămâne fără muniţie în câteva zile”, a declarat un diplomat european pentru Reuters.

NATO tocmai a finalizat o analiză a stocurilor de muniţie rămase, a declarat un oficial NATO pentru Reuters sub rezerva anonimatului. „Acele (obiective de muniţii) pe care le-am stabilit – fiecare aliat are o ţintă specifică – nu erau îndeplinite în cea mai mare parte (înainte de războiul din Ucraina)”, a declarat oficialul.

Acum, stocurile sunt şi mai mici din cauza conflictului din Ucraina, ceea ce face probabil ca NATO să ridice nivelurile-ţintă pentru rezervele de muniţie ale membrilor săi, a explicat sursa.

În general, NATO însărcinează fiecare aliat să furnizeze anumite capacităţi la care alianţa poate apela în caz de conflict. Acest lucru ar putea însemna, de exemplu, că un anumit aliat trebuie să aibă o divizie blindată – între 10.000 şi 30.000 de soldaţi – complet echipată şi pregătită cu muniţie, capabilă să lupte la un anumit nivel de intensitate pentru o anumită perioadă de timp. Ţinând cont de toate aceste condiţii, ţara respectivă va trebui să furnizeze o anumită cantitate de muniţie, tancuri, obuziere şi orice altceva poate fi necesar pentru a îndeplini cerinţele NATO, explică Reuters.

Oficialul NATO cu care a stat de vorbă agenţia a declarat că cel mai mare deficit este reprezentat de muniţiile decisive pentru luptă, de la obuze de 155 mm folosite la rachete HIMARS şi muniţie pentru sisteme de apărare aeriană precum IRIS-T, Patriot şi Gepard, toate folosite intens de trupele ucrainene.

Deciziile privind obiectivele de stocare sunt aşteptate atunci când liderii NATO se vor reuni la summitul din Lituania, la jumătatea lunii iulie, scrie Reuters.

Pe de altă parte, războiul a scos în evidenţă lipsa de capacitate industrială necesară pentru a accelera rapid producţia, după ce, în urma deceniilor de diminuare a comenzilor guvernamentale, multe linii de producţie au dispărut. Miniştrii apărării din NATO vor discuta această problemă la Bruxelles, marţi şi miercuri, înainte ca zeci de lideri occidentali să se reunească pentru Conferinţa de Securitate de la Munchen.

 

Sursa: Adevarul Zilei