MAE: România va continua sprijinul pentru Ucraina şi cetăţenii săi atât timp cât va fi necesar

0
156

Ministerul Afacerilor Externe a transmis, vineri, la un an de la începutul războiului din Ucraina, că România ”va continua să acorde sprijin consistent şi multidimensional, atât timp cât va fi necesar ca Ucraina să câştige acest război”.

MAE a subliniat că un stat ucrainean suveran şi independent, cu integritate teritorială restabilită, stabil, prosper, democratic şi ferm ancorat pe o orbită europeană şi euroatlantică este în interesul naţional al României şi rămâne o prioritate pentru acţiunea diplomatică a ţării noastre. ”Sprijinul acordat Ucrainei înseamnă sprijin pentru securitatea României şi a cetăţenilor români”, a precizat ministerul.

Mesajul Ministerului de Externe vine la un an de la declanşarea de către Federaţia Rusă a războiului de agresiune împotriva Ucrainei, ”un act ilegal, premeditat şi ilegitim care reprezintă un atac nu doar împotriva suveranităţii şi integrităţii teritoriale ale Ucrainei, respectiv împotriva parametrilor esenţiali ai arhitecturii euroatlantice de securitate, ci şi o încălcare flagrantă a dreptului internaţional, inclusiv a Cartei Organizaţiei Naţiunilor Unite, precum şi a principiilor fundamentale ale ordinii internaţionale bazată pe reguli”.

Pentru a marca acest moment, MAE arborează, vineri, drapelul ucrainean în faţa sediului central, urmat, în cursul serii, de iluminarea clădirii instituţiei în culorile drapelului ucrainean. De asemenea, Misiunile Diplomatice şi Oficiile Consulare ale României în străinătate vor duce mai departe mesajul de solidaritate al României şi se vor racorda la iniţiativele europene pe plan local.

Potrivit MAE, invazia militară fără precedent, lansată la 24 februarie 2022, a declanşat cea mai gravă criză de securitate şi umanitară din Europa de la încheierea celei de-a doua conflagraţii mondiale.

”În acest context comemorativ, România continuă să îşi exprime, prin poziţionări şi prin fapte, întreaga compasiune şi solidaritate cu Ucraina şi cu poporul ucrainean. România deplânge pierderile de vieţi omeneşti, printre care s-au numărat numeroşi civili, precum şi faptul că milioane de cetăţeni ucraineni au fost nevoiţi să îşi părăsească locuinţele şi, în foarte multe situaţii, ţara, pentru a se refugia din faţa ororilor războiului. Mai mult, agresorul rus a procedat la transferuri şi deportări ilegale ale populaţiei civile ucrainene, inclusiv a copiilor, din regiunile ucrainene ilegal ocupate de către Federaţia Rusă”, arată sursa citată.

Reprezentanţii ministerului adaugă: ”În aceste momente de grea cumpănă pentru continentul european, este important să reafirmăm solidaritatea şi sprijinul neclintit al întregii comunităţi internaţionale pentru Ucraina. Federaţia Rusă trebuie să priceapă, fără echivoc, că, atât timp cât va continua să utilizeze forţa pentru a-şi impune voinţa pe scena internaţională, comunitatea internaţională îşi va menţine unitatea în izolarea acesteia la nivel multilateral. Atacurile armate ruse în Ucraina nu-şi vor atinge scopul real, acela de a destabiliza întreaga noastră arhitectură de securitate şi sistemul de valori democratice, căci acest război ne-a unit mai mult ca oricând în susţinerea ţării vecine şi în apărarea spaţiului euroatlantic de securitate şi valori”. 

”Cu alte cuvinte, experienţa acestor tragice 12 luni a arătat că intensificarea acţiunilor militare ruse şi escaladarea de către Rusia a cursului războiului de cucerire pe care îl derulează în Ucraina au avut drept rezultat consolidarea unităţii şi solidarităţii internaţionale. Alături de Ucraina stau astăzi toţi membrii comunităţii internaţionale care cred în valorile libertăţii, demnităţii, în principiile fundamentale ale dreptului internaţional, în ordinea internaţională bazată pe reguli şi într-un viitor în care recurgerea la forţă în relaţiile dintre state este pe deplin eliminată. Pe măsură ce agresiunea militară rusă în Ucraina s-a prelungit, capacitatea comunităţii internaţionale de a răspunde la provocările astfel generate a fost pusă la încercare, însă România a rămas fermă în poziţia sa solidară, iar pe viitor îşi va intensifica sprijinul multidimensional şi cuprinzător şi va continua să acţioneze cu hotărâre, alături de comunitatea internaţională, pentru Ucraina şi poporul ucrainean”, arată aceştia.

MAE aminteşte că, din prima zi a agresiunii, România a acordat asistenţă cuprinzătoare refugiaţilor ucraineni: înfiinţarea de tabere mobile, acordarea de acces gratuit la serviciile medicale, la învăţământ şi pe piaţa muncii pentru cetăţenii ucraineni sosiţi în ţara noastră. Cei peste 3,6 milioane de refugiaţi ucraineni care au intrat în aceste 12 luni în România, dintre care peste 112.000 au decis să rămână în ţara noastră, au fost bine primiţi şi integraţi în societatea din România. Planul Naţional de Măsuri de Integrare a refugiaţilor ucraineni în România, lansat în 26 iulie 2022, demonstrează abordarea pe termen lung a autorităţilor din România în elaborarea de politici publice care să permită integrarea refugiaţilor din Ucraina, care, fugind din calea războiului, au nevoie în continuare de siguranţă.

De asemenea, autorităţile române au răspuns cu promptitudine la solicitările primite de la autorităţile ucrainene în ceea ce priveşte acordarea de asistenţă umanitară de urgenţă, fiind livrate, în mai multe rânduri, combustibil, medicamente, alimente sau ambulanţe, în sprijinul oamenilor pentru care viaţa nu va mai arăta niciodată la fel. Hub-ul internaţional umanitar operaţionalizat la Suceava, la 9 martie 2022, a facilitat distribuirea a 74 de convoaie de ajutoare umanitare în Ucraina din state precum Italia, Franţa, Bulgaria, Austria, Slovenia, Cipru, Grecia, Germania sau Republica Macedonia de Nord. Nu a existat stat democratic care să nu fi fost profund marcat de drama cetăţenilor ucraineni, iar o parte dintre acestea au ales România pentru a-şi canaliza eforturile de sprijin. 

Totodată, spun reprezentanţii MAE; în contextul atacurilor aeriene repetate ale forţelor armate ruse asupra infrastructurii energetice critice a Ucrainei, care au lăsat populaţia civilă în frig şi întuneric, la iniţiativa autorităţilor române de la nivel central şi local, precum şi a asociaţiilor neguvernamentale sau a simplilor cetăţeni, au fost transmise către Ucraina bunuri de primă necesitate, inclusiv generatoare. Doar prin hub-ul umanitar de la Suceava au ajuns în Ucraina 40 de generatoare achiziţionate de România cu fonduri europene, precum şi alte zeci de generatoare oferite de Guvern şi autorităţi locale din ţara noastră.

”Privind către viitor, dar şi în vederea contracarării încercărilor Federaţiei Ruse de a submina securitatea energetică în regiunea extinsă a Mării Negre, la iniţiativa ministrului afacerilor externe al României Bogdan Aurescu, a fost lansat, la 15 septembrie 2022, la Odesa, formatul trilateral România – Republica Moldova – Ucraina, cu participarea miniştrilor energiei din cele trei state. Discuţiile în formatul menţionat au reconfirmat angajamentul ferm al României de a continua să ofere sprijin concret pentru Republica Moldova şi Ucraina, pe fondul repercusiunilor generate de criza energetică în regiune. O nouă reuniune în acest format trilateral este preconizată să aibă loc în perioada următoare. De asemenea, tot în planul diplomaţiei energetice în sprijinul Ucrainei, ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a participat la două reuniuni în format G7+ la nivel de miniştri ai afacerilor externe, în luna ianuarie 2023 (desfăşurată în sistem videoconferinţă) şi în luna noiembrie 2022, în marja reuniunii miniştrilor afacerilor externe din statele membre NATO găzduită de ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu, fiind prima reuniune G7 găzduită de România şi prima la care a participat România, prin ministrul afacerilor externe. Acest format şi-a dovedit relevanţa, în special prin generarea unui schimb constant de informaţii şi coordonarea eforturilor comunităţii internaţionale vizând asigurarea nevoilor în materie de energie ale Ucrainei”, precizează MAE.

Conform sursei citate, acţiunile distructive ale forţelor armate ruse în Marea Neagră au avut implicaţii serioase asupra securităţii alimentare la nivel global. România a întreprins demersuri sistematice şi cuprinzătoare pentru identificarea de soluţii practice în privinţa facilitării transporturilor de cereale către pieţele internaţionale, inclusiv către regiunile cele mai vulnerabile, în special din „Sudul Global”. Printre măsurile concrete ale României sunt creşterea capacităţii de tranzit la toate punctele de trecere a frontierei cu Ucraina şi Republica Moldova, reabilitarea şi redeschiderea segmentelor de cale ferată cu ecartament larg de pe teritoriul României, extinderea capacităţilor de preluare în portul Constanţa şi în porturile de la Dunărea Maritimă, creşterea capacităţii de tranzit pe Canalul Sulina, precum şi deschiderea de noi puncte de trecere a frontierei cu Ucraina. Prin redeschiderea punctului de trecere a frontierei de la Vicovu de Sus, la 10 noiembrie 2022, autorităţile române au reconfirmat angajamentul ferm de a identifica soluţii practice pentru sprijinirea economiei ucrainene. În următoarele luni, au fost deschise noi puncte de trecere a frontierei la Vadu Vişeului (17 ianuarie 2023) şi Racovăţ (10 februarie 2023), fiind în derulare lucrări şi în cazul altor puncte de trecere a frontierei.

MAE adaugă că peste 13 milioane de tone de cereale, produse derivate şi oleaginoase din Ucraina au fost exportate în ultimul an prin porturile româneşti şi au ajuns pe pieţele internaţionale, reprezentând aproximativ jumătate din cantităţile exportate prin culoarele de solidaritate ale Uniunii Europene (EU Solidarity Lanes). Aceste cereale contribuie atât la evitarea unei crize alimentare de proporţii globale, cât şi la contracararea dezinformării ruse, prin care încearcă în continuare să învinuiască Europa şi partenerii pentru înfometarea de care se face vinovată însăşi Moscova în statele vulnerabile din „Sudul Global”.

În plan diplomatic, poziţia României de condamnare fermă a agresiunii ruse a fost exprimată clar şi consecvent în cadrul tuturor formatelor de colaborare multilaterală: ONU, NATO, UE, OSCE, OCDE, Comunitatea Democraţiilor şi altele. România, prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe, a fost parte activă a eforturilor de condamnare a agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, inclusiv la nivelul Consiliului de Securitate şi al Adunării Generale ale Organizaţiei Naţiunilor Unite.

Astfel, România a co-sponsorizat toate cele cinci rezoluţii ale Adunării Generale a ONU – cea de-a 11-a sesiune specială de urgenţă – pe teme legate de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei. La 23 februarie 2023, alături de alte 74 state membre ONU, România a co-sponsorizat Rezoluţia AG ONU intitulată „Principiile unei păci durabile, juste şi cuprinzătoare în Ucraina”, care a fost votată de o majoritate largă, de 141 de state membre ONU. Ministrul Bogdan Aurescu, de la sediul ONU din New York, a reafirmat importanţa coagulării şi eficientizării eforturilor la nivelul ONU pentru coordonarea răspunsului internaţional la efectele regionale şi cele globale ale războiului din Ucraina.

Totodată, menţionează sursa citată, pentru a reduce capacitatea de finanţare a forţelor armate ruse şi pentru a spori izolarea acesteia în plan internaţional, România a susţinut definirea şi promovarea de sancţiuni internaţionale împotriva Federaţiei Ruse, inclusiv prin contribuţii active la conturarea celor nouă pachete de sancţiuni adoptate la nivelul Uniunii Europene, precum şi la un viitor al zecelea pachet. Contrar a ceea ce susţine narativul oficial rus, sancţiunile produc deja efecte palpabile şi durabile, exact în legătură cu scopul pentru care au fost impuse – limitarea capacităţii Rusiei de a-şi finanţa maşinăria de război şi de a derula o agresiune pe termen lung împotriva Ucrainei.

”În paralel, România a militat în mod constant în favoarea folosirii instrumentelor de drept internaţional pentru a trage la răspundere Rusia, oficialii ruşi şi pe toţi cei vinovaţi de încălcările grave ale drepturilor omului şi de crimele comise în contextul agresiunii împotriva Ucrainei. Între momentele cele mai semnificative enumerăm: depunerea, la 13 septembrie 2022, a Declaraţiei de Intervenţie în procedurile iniţiate de Ucraina contra Federaţiei Ruse la Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ); depunerea, la 16 septembrie, la Grefa Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO), a cererii de intervenţie a României în favoarea Ucrainei, în cauza introdusă de acest stat împotriva Federaţiei Ruse; sesizarea, în martie 2022, a Curţii Penale Internaţionale (CPI) pentru crime de război comise în Ucraina şi sprijinirea cu o contribuţie voluntară a biroului Procurorului CPI. Ca expresie a importanţei acordate mecanismelor de drept internaţional, ministrul Bogdan Aurescu se implică personal, ca Agent al României în procedurile din faţa CIJ”, afirmă reprezentanţii Ministerului de Externe.

Totodată, România este implicată în efortul internaţional de creare a unui mecanism eficient şi viabil pentru judecarea persoanelor care au comis crime de agresiune în Ucraina.

”Concomitent, România a fost printre cele mai active state în sprijinirea parcursului european al Ucrainei. Considerăm că locul de drept al Ucrainei este în familia europeană. Deciziile Summitului UE-Ucraina de la Kiev, din 3 februarie 2023, au demonstrat din nou angajamentul ferm al UE pentru continuarea sprijinirii Ucrainei. Vom sprijini în continuare Ucraina în implementarea reformelor necesare pentru aderarea la UE, cu împărtăşirea experienţei şi parcursului nostru european. În acelaşi timp, România a susţinut în mod transparent şi consecvent Politica Uşilor Deschise a NATO şi importanţa implementării deciziilor Summitului NATO de la Bucureşti din 2008. Cu ocazia participării ministrului afacerilor externe al Ucrainei la reuniunea miniştrilor afacerilor externe din statele aliate NATO (Bucureşti, 28-29 noiembrie 2022), pe care a găzduit-o ministrul Bogdan Aurescu, a fost reconfirmat, o dată în plus, angajamentul ferm al Aliaţilor pentru intensificarea sprijinului pentru Ucrainei, în coordonare cu toţi partenerii internaţionali relevanţi. România susţine, în continuare, o abordare cât mai ambiţioasă la nivel aliat în materie de acordare de sprijin pentru rezilienţa Ucrainei”, mai arată MAE.

Totodată, la nivelul OCDE, Romania şi-a exprimat angajamentul de a contribui, în mod voluntar, cu suma de 50.000 euro, la înfiinţarea unui Birou (Country-Desk) pentru Ucraina, în cadrul Departamentului Economic al OCDE. Activitatea principală a Biroului se va concentra, într-o primă etapă, pe supravegherea macroeconomică a Ucrainei, monitorizarea politicilor structurale şi a reformelor, precum şi realizarea previziunilor de ţară. Ulterior, Biroul va pregăti condiţiile pentru realizarea unui Studiu Economic al Ucrainei (OECD Economic Survey of Ukraine).

De asemenea, dialogul bilateral dintre România şi Ucraina a cunoscut o dinamică sporită în cele 12 luni scurse de la începutul agresiunii ruse. Printre cele mai importante acţiuni se înscriu: vizita la Kiev a preşedintelui Klaus Iohannis, alături de preşedintele Franţei, cancelarul Germaniei şi prim-ministrul Italiei, din 16 iunie 2022; vizita prim-ministrului Nicolae Ciucă la Kiev, la 26 aprilie 2022, alături de preşedintele camerei Deputaţilor Marcel Ciolacu; participarea prim-ministrului Nicolae Ciucă, alături de omologul ucrainean Denys Shmyhal, la inaugurarea punctului de trecere a frontierei Vicovu de Sus-Krasnoilsk, la 10 noiembrie 2022; întrevederile ministrului afacerilor externe Bogdan Aurescu cu ministrul afacerilor externe al Ucrainei, Dmytro Kuleba, pe 22 aprilie 2022, respectiv 29 noiembrie 2022 (în marja Reuniunii miniştrilor afacerilor externe din ţările aliate NATO), ambele  la Bucureşti, precum şi multiplele contacte în marja unor reuniuni multilaterale, respectiv numeroase convorbiri telefonice. 

”Pe fondul continuării agresiunii ruse, este evident că procesul reconstrucţiei Ucrainei va fi unul de durată şi de o amploare nemaiîntâlnită pe continentul european de la încheierea celui de-al Doilea Război Mondial. Ucraina va avea nevoie de sprijinul întregii comunităţi internaţionale. România a afirmat de la început că îşi doreşte să fie parte a acestui proces şi va rămâne implicată până la sfârşit. Prin sprijinul deja oferit, România joacă deja un rol important pe dimensiunea de pre-reconstrucţie. Pe viitor, potenţialul economic şi industrial naţional poate transforma România într-o bază de sprijin pentru derularea de proiecte internaţionale în procesul de reconstrucţie a Ucrainei”, susţine MAE.

Potrivit sursei citate, mizele reconstrucţiei sunt majore pentru Ucraina, inclusiv în ceea ce priveşte stabilitatea şi securitatea pe termen mediu şi lung. 

”Un stat ucrainean suveran şi independent, cu integritate teritorială restabilită, stabil, prosper, democratic şi ferm ancorat pe o orbită europeană şi euroatlantică este în interesul naţional al României şi rămâne o prioritate pentru acţiunea diplomatică a ţării noastre. Sprijinul acordat Ucrainei înseamnă sprijin pentru securitatea României şi a cetăţenilor români. La un an de la declanşarea agresiunii ruse, România rămâne, la fel ca în prima clipă, alături de Ucraina şi poporul ucrainean, şi va continua să acorde sprijin consistent şi multidimensional, atât timp cât va fi necesar ca Ucraina să câştige acest război. Slava Ukraini / Glory to Ukraine / Glorie Ucrainei!”, subliniază MAE.

 

Sursa: Adevarul Zilei

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.