În cadrul emisiunii „Culisele Statului Paralel” de la Realitatea Plus, Aurelian Bădulescu, consilier în cadrul Curții de Conturi, a lansat acuzații incendiare care vizează managementul fondurilor europene și al salariilor din Primăria Municipiului București (PMB). Acesta a recunoscut că dezvăluirile jurnalistice de la Realitatea Plus sunt doar „vârful aisbergului” și că instituția pe care o reprezintă a fost depășită de amploarea neregulilor.
„Ați ales cele mai mici exemple”: Salarii de lux la PMB
Deși Curtea de Conturi ar trebui să fie „paznicul banului public”, Bădulescu a admis cu amărăciune că documentele intrate în posesia presei arată o realitate mult mai sumbră decât cea monitorizată inițial de instituție. „Spre rușinea Curții de Conturi București, am rămas uluit: sumele indicate de dumneavoastră sunt mici. Ați ales cele mai mici exemple!”, a declarat acesta, dând drept exemplu cazul unui director din Primărie care încasează 9.000 de lei lunar în plus, fiind angajat simultan în două Unități de Implementare a Proiectelor (UIP).
Bădulescu a vorbit despre o stare de „disoluție” a Primăriei Capitalei, subliniind că, deși legalitatea acestor structuri (UIP) există pe hârtie, modul în care sunt folosite pentru a pompa bani în buzunarele anumitor angajați ridică semne de întrebare uriașe.
„Prin controalele noastre am început să deranjăm!”
Oficialul a explicat că transparența de care dă dovadă în ultima perioadă a început să provoace neliniște în mediul politic. „Am înțeles că am început să deranjăm pentru că am făcut public ce am constatat noi. Nu aș fi vrut să vorbesc, pentru că noi vorbim de regulă prin acțiuni de control, dar situația actuală nu mai permite tăcerea”, a punctat consilierul.
Decizia radicală va fi luată săptămâna viitoare, când Bădulescu va cere o intervenție de forță a instituției centrale, pentru a evita orice fel de influență locală.
Marți, ziua Z: Control direct de la nivel central
„M-am uitat peste documente, activitățile sunt constituite legal, dar semnele de întrebare sunt majore. Săptămâna viitoare, marți, voi expune aceste probleme pe masa plenului. Voi propune ca de data aceasta să nu mai meargă Camera de Conturi București în control, ci Curtea de Conturi în ansamblul ei”, a anunțat Aurelian Bădulescu.
Această mutare sugerează o lipsă de încredere în structurile teritoriale care au verificat până acum PMB și promite o anchetă fără precedent asupra modului în care echipa condusă de Ciprian Ciucu gestionează bugetul și proiectele europene ale Capitalei.
Suntem paza banului public”: Curtea de Conturi intră pe fir
Invocând criteriile de bază ale democrației, Bădulescu a reamintit rolul fundamental pe care îl joacă instituția în care activează: „Noi, Curtea de Conturi, suntem paza banului public, așa se spune la noi în fișa postului. Nu aveam cum să nu răspund, pentru că sunt două lucruri care mă frământă foarte tare: disoluția în care se află Primăria Municipiului București la acest moment și, totodată, sunt și invidios un pic pe dumneavoastră că eu la început am crezut că dețineți totuși niște documente.”
Acesta a subliniat că întreaga instituție este responsabilă pentru monitorizarea legalității, respingând ideea unor acțiuni individuale ale consilierilor. „Suntem investiți cu aceste chestiuni din momentul preluării mandatului. Nu există că consilierul X se ocupă cu ceva, consilierul Y se ocupă cu ceva. Curtea, în ansamblul ei, se ocupă, conform Constituției, cu această chestiune. Cum Curtea Constituțională se ocupă cu ceva, Curtea de Conturi se ocupă cu altceva.”
Semne de întrebare asupra proiectelor din bani europeni
Deși a admis că anumite activități legate de proiectele cu finanțare externă sunt, la bază, legale, Bădulescu a punctat că modul de implementare raportat ridică mari suspiciuni. „Înțeleg că am început să deranjăm de ceva timp, pentru că multe din lucrurile pe care le-am constatat le-am făcut publice. Eu m-am uitat peste acele documente și vreau să înțelegeți că sumele și activitățile sunt constituite în mod legal, ele fiind obligatorii atunci când derulăm astfel de proiecte. Problema este că, într-adevăr, doar uitându-mă pe ce ați prezentat dumneavoastră, se ridică semne de întrebare.”