Concluziile neașteptate după verificările făcute la Ministerul Justiției

Curtea de Conturi a efectuat un audit al performanţei privind economicitatea, eficienţa şi eficacitatea utilizării fondurilor alocate în cadrul Proiectului privind Reforma Sistemului Judiciar la Ministerul Justiţiei. Curtea anunţă că reabilitarea infrastructurii instanţelor şi sprijinirea gestiunii informaţiilor la instanţe nu au fost realizate în totalitate, în timp ce consolidarea capacităţii administrative a instanţelor şi dezvoltarea instituţională a instituţiilor judiciare au fost realizate complet.

Curtea de Conturi a informat că „Curtea de Conturi a efectuat un audit al performanţei privind Economicitatea, eficienţa şi eficacitatea utilizării fondurilor alocate în cadrul Proiectului privind Reforma Sistemului Judiciar la Ministerul Justiţiei, misiune în urma căreia s-a constatat îndeplinirea în întregime a două dintre cele patru obiective ale Proiectului. Astfel, din evaluarea gradului de implementare a componentelor proiectului a rezultat că au fost complet realizate consolidarea capacităţii administrative a instanţelor şi dezvoltarea instituţională a instituţiilor judiciare, în timp ce reabilitarea infrastructurii instanţelor şi sprijinirea gestiunii informaţiilor la instanţe nu au fost realizate în totalitate”.

În ceea ce priveşte reabilitarea infrastructurii instanţelor, auditul remarcă faptul că au fost reabilitate 16 obiective de investiţii din cele 19 planificate, celelalte trei care nu au fost finalizate în totalitate fiind finanţate în continuare din fondurile altui împrumut şi de la bugetul de stat. Printre cauzele care au dus la nerealizarea obiectivelor se numără nerespectarea termenelor, întârzierile înregistrate la încheierea contractelor de lucrări civile, dar şi la recepţiile la terminarea lucrărilor.

Curtea de Conturi a arătat că ”Pregătirea Proiectului a fost deficitară în ceea ce priveşte obiectivele de investiţii şi a generat întârzieri în implementare, termenele negociate iniţial fiind nerealiste şi nerealizabile”.

În cadrul componentei privind consolidarea capacităţii administrative a instanţelor s-a reţinut elaborarea şi implementarea celor patru noi Coduri judiciare, stabilirea standardelor pentru asigurarea şi monitorizarea eficienţei activităţii instanţelor, crearea sistemului de monitorizare a ratei de soluţionare a dosarelor.

„Introducerea înregistrării audio a şedinţelor de judecată la nivelul tuturor instanţelor este o realizare notabilă în sensul sprijinirii gestiunii informaţiilor la instanţe. Pe de altă parte, realizarea Sistemului integrat de management al resurselor (RMS) a lăsat de dorit. La momentul derulării misiunii, echipa de audit a avut rezerve în a confirma eficacitatea RMS, în contextul în care acesta nu era operaţional”, s-a mai arătat în raport.

În cadrul componentei privind dezvoltarea instituţională a instituţiilor judiciare, auditul a evidenţiat, între altele, serviciile de consiliere şi consultanţă de care a beneficiat Ministerul, sprijinirea Institutului Naţional al Magistraturii şi a Şcolii Naţionale de Grefieri în demersul de introducere a platformelor e-learning, implementarea sistemului de management al calităţii de către CSM, elaborarea primului Cod român integrat de insolvenţă.

Auditul menţionează că, fiind vorba de o reformă a sistemului de justiţie începută în scopul îndeplinirii condiţiilor pentru aderarea României la UE, se poate spune că eforturile financiare şi umane au condus la o evoluţie pozitivă în acest domeniu, împrumutul BIRD contribuind la finanţarea reformei în sistemul de justiţie. Pe de altă parte, problemele de economicitate, eficienţă şi capacitate instituţională în implementarea proiectului, evidenţiate în urma misiunii de audit, nu pot fi neglijate. Recomandările emise ar trebui să reprezinte, în opinia auditorilor, puncte de plecare spre un management de proiect mai performant la nivelul instituţiilor beneficiare, a precizat instituţia.

Proiectul privind Reforma Sistemului Judiciar a fost elaborat în etapa de preaderare a României la Uniunea Europeană, când la nivel naţional au fost luate deciziile necesare procesului de aderare la blocul comunitar, cu îndeplinirea angajamentelor asumate de România pe parcursul negocierilor.

Obiectivul proiectului a vizat sporirea eficienţei instanţelor şi îmbunătăţirea responsabilizării sistemului judiciar, având ca rezultat reducerea corupţiei şi sporirea transparenţei actului de justiţie.

Valoarea proiectului a fost de 142 milioane euro, din care 110 milioane de euro au provenit dintr-un împrumut acordat de Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BIRD), iar 32 milioane euro din contribuţia naţională. Potrivit prevederilor acordului de împrumut, proiectul avea ca termen de finalizare 1 octombrie 2010. Întrucât Proiectul nu a fost finalizat la data preconizată, prevederile acordului de împrumut au fost modificate şi completate prin amendamente, în acord cu Banca, ultimul termen de tragere fiind 31 martie 2017. Astfel, perioada de implementare a Proiectului (2006 – 2017) s-a întins pe aproximativ 12 ani în loc de 4 ani.

Acţiunea de audit s-a desfăşurat în anii 2019 – 2020 şi a vizat perioada derulării Proiectului, respectiv 2006-2017, precum şi actualizarea obiectivelor nefinalizate. Auditul s-a realizat la nivelul Ministerului Justiţiei, dar şi la alte instituţii publice din domeniu, respectiv: Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Consiliul Superior al Magistraturii, Ministerul Public-Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Inspecţia Judiciară, Administraţia Naţională a Penitenciarelor, Curtea de Apel Bucureşti, Curtea de Apel Piteşti, Tribunalul Bucureşti, Tribunalul Ilfov, Tribunalul Prahova, Tribunalul Dolj, Tribunalul Piteşti.

ARTICOLE RECOMANDATE

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Ultimele știri